05.27.08
Despre cei care ne vor secretele: securistii
Cu Ceausescu am dus-o si mai bine si mai rau, dar si urmariti am fost si suntem mai ceva ca celebrii asasini in serie. Asta, probabil, din cauza faptului ca Ceausescu nu prea avea incredere in oameni, iar setea lui de putere devenise obsesie. Recunosc, si asta ar trebui s-a facem mai multi romani, ca sub dictatura lui „raposatu” am avut parte de ambitii si proiecte impunatoare prin care se dorea sa devenim o forta pe plan economic. Insa ceea ce il consacra drept un tiran nu reprezinta faptele sale, ci lucrurile facute, in exces de zel, de altii. Aceea ce care noi ii numim securisti. Cei care ne-au urmarit, inca mai avem parte de ei. Cei care au supus la chinuri inimaginabile pe consideratii „inamicii poporului”. Cei care desi au facut fapte ingrozitoare, pot fi numiti infractori, sunt liberi. Ba, mai mult, au functii de conducere si situatie. Stau bine mersi in libertate.
Tinerii nu prea au cunostinte despre ceea ce a insemnat securitatea, mai ales in perioada comunista. Nici batranii. Pentru ca cei care au fost urmariti de multe ori nu au mai apucat sa spuna adevarul. Despre acesti nenorociti vom incepe o investigatie, campania fiind denumita „SECURITATEA – MALAXOR DE VIETI”pe care o vom prezenta in acest blog, dar si pe http://malaxordevieti.weblog.ro .
Va invitam sa aflati orice pas al investigatiei dar si cum decurg anchetele. Veti avea parte de un dosar ce ar putea fi strict secret.
05.15.08
Secretele ruinelor
Tropaeum Traiani, in mana ignorantei si nepasarii
Tropaeum Traiani este primul edificiu ridicat de romani in memoria luptelor dure purtate de imparatul Traian, fiind unic in lume si printre putinele monumente turistice ramase in picioare din zona Dobrogei. Cu toate astea, renumele edificiului din comuna Adamclisi si numarul mare de vizitatori nu au ajutat cu nimic. De la renovarea si inaugararea triumfala din 1977, la care a participat si Ceausescu, si pana anul trecut, acesta a fost ignorat de autoritati. Lasat in mana nepasarii, obiectivul turistic nu a mai fost renovat deloc in perioada mai sus amintita.
Muzeul de la Adamclisi este format din monumentul propriu-zis, mausoleu, cetate si un altar funerar. Monumentul a fost ridicat in amintirea soldatilor cazuti la datorie si a campaniei purtate de imparatul roman Traian in Dacia la inceputul anilor 100, constructia lui incepand in 106 si fiind finalizata in 109. Tropaeum Traiani, despre care la in ceput s-a crezut ca este cupola unei biserici, uimeste prin solutiile utilizate de inginerii romani, purtand semnatura lui Apolodor din Damasc, un celebru inginer grec al vremurilor de atunci. Practic, materialul folosit la constructie a fost identificat de cercetatori, dar nu s-a stabilit continutul liantului dintre pietre, cum s-a ridicat imensele blocuri de piatra pe acoperis. Diametrul este egal cu inaltimea, are 40 m. Vestigiul este dotat cu doua sisteme de scurgere a apei in forma de 13, unul la baza treptelor, altul la marginea acoperisului, necunoscuta sistemelor fiind modul in care au calculat romanii volumul de apa incat jetul de apa ce tasneste din gura leilor nu atinge fundatia, protejand-o. Un alt aspect care face din “fratele mai mic” al Columnei lui Traian din Roma un vestigiu unic este acoperisul alcatuit din 1000 de dale din piatra asezate in forma unor solzi, prinse printre ele cu plumb turnat.
Secretul de sub ruine
Langa Tropaeum Traiani salajluieste si mormantul unui general a carei identitati nu a fost aflate niciodata. Inscriptiile mentioneaza “praefectum castrorum”, in traducere insemnand seful militar al cetatii. Inscriptiile au dus la presupunerea ca mausolemul generalului fara identitate apartine conducatorului cetatii, care si-a mobilizat oastea din castru pentru atacul asupra dacilor,lupta care s-a soldat si cu decesul generalului. In acest mod a facilitat o victorie a lui Traian impotriva trupelor dacilor. Ca recunostinta, Traian a ridicat un mausoleu in memoria acestui general.
Muzeul include si un altar unde s-a stabilit ca acolo au fost ingropate urnele cu cenusa romanilor ucisi in timpul razboiului romano-dac din anul 102, iar numele lor au fost sculptate in piatra. S-au descoperit 3.800 de nume romane, acesta fiind si numarul soldatilor din legiunile romane morti in lupta. Speciliastii, estimeaza ca numarul dacilor cazuti in lupta a fost de trei ori mai mare. Un alt aspect al muzeului care atrage mii de turisti consta in imaginile si statuetele care infatiseaza pe daci in lanturi si pe romani victoriosi.
Furturi, fara apa si electricitate
Satenii din Adamclisi s-au dovedit inventivi si au furat blocuri pe piatra pe care le-a folosit la constructia de fantani si hambare, autoritatile anilor ‘70 scotocind curtile localnicilor in cautarea lor completarea pieselor de muzeu. Azi, pietrele nu mai intereseaza pe mai niciun taran. Ultima renovare a fost efectuata in 1977 de catre autoritatile comuniste. Muzeul de la Adamaclisi nu beneficiaza de utilitatile necesare pentru functionarea unui muzeu. Nu are curent electric. Nici apa. Nici sistem de canalizare. Au fost doar promisiuni. Atat. Anul trecut CJ a dat bani pentru renovarea acoperisului. A fost singura data in ultimii 31 de ani cand s-a mai facut vreo reparatie.
